Boala anevrismala

Prin anevrism intelegem o dilatatie, crestere nejustificata a unui organ cavitar de natura vasculara. In patologia cardiaca intalnim generic doua tipuri de anevrisme: anevrismul de ventricul si anevrismul de aorta.

Anevrismul de ventricul apare de obicei dupa un infarct miocardic. Zona de infarct consta in moartea celulelor musculare din peretele inimii. Infarctul se va vindeca sub forma unui tesut cicatriceal. Uneori acest tesut cicatriceal este atat de subtire incat incepe sa se umfle ca un balon, la fiecare contractie a inimii. Sangele se aduna in acest anevrism in loc sa fie trimis catre vasele organismului. Inima sufera pentru ca face o munca de balans intre doua zone ale sale – cea sanatoasa si cea de infarct. Organismul sufera deoarece sangele nu ajunge la organe si tesuturi. Se instaleaza simptomele insuficientei cardice: oboseala, intoleranta la efort, lipsa de aer, palpitatii. In fazele mai avansate abdomenul si picioarele se umfla, pacientul nu mai poate sta intins datorita lipsei de aer fiind obligat sa doarma cu trunchiul ridicat. In situatia in care nu se intervine pacientul se sfarseste sub ochii familiei.

Tratamentul chirurgical consta in suprimarea, excizia zonei anevrismale, peretele sanatos fiind cusut pentru refacerea cavitatii cardiace. Interventia chirurgicala poate fi foarte complexa deoarece trebuie luati in clacul foarte multi factori care tin de geometria ventriculului si a valvelor cardiace. Mortalitatea este mai mare decat in alte afectiuni ale inimii, acesta fiind motivul pentru care acest gen de interventii nu se efectueaza in toate centrele de chirurgie cardiovasculara.

Recuperarea postoperatorie dureaza mai mult decat de obicei, externarea se face la 10-15 zile, pacientul necesita controale mai frecvente o perioada de timp, in special cand asociaza si afectarea valvelor cardiace postinfarct.

Anevrismul de aorta ascendenta, acompaniat sau nu de disectia de aorta, reprezinta de asemenea o afectiune grava care poate presupune interventii chirurgicale mai complexe si implicit mai riscante. Boala consta in dilatarea, cresterea in diametru a vasului principal care pleaca de la inima, riscul de rupere sau de blocare a circulatiei sangelui in ramurile sale principale fiind foarte mare. In situatia in care peretele subtire al aortei este deja rupt mortalitatea generala depaseste 50%.

Durerea in piept, in spate sau in baza gatului, lipsa de aer, pareza unei portiuni a corpului, ischemia de membru sau infarctul de mezenter pot fi manifestari ale anevrismului aortic. Transportul cat mai rapid intr-un centru de chirurgie cardiovasculara este esential pentru cresterea sanselor de supravietuire.

Tratamentul chirurgical consta in inlocuirea zonei bolnave cu o proteza si reconectarea vaselor adiacente la nivelul acestei proteze. In functie de anatomia locala si de experienta echipei se efectueaza mai multe tipuri de operatii, scopul fiind salvarea vietii pacientului dar si obtinerea unui rezultat functional pentru o perioada cat mai indelungata. Complicatiile se dezvolta preoperator si se manifesta postoperator de obicei. In cazurile mai simple, fara complicatii externarea se face la 8-12 zile, in cazurile complicate au fost descrise spitalizari de luni de zile. Pacientii necesita de obicei monitorizare cardiologica mai atenta pentru tot restul vietii.

Claudiu Chivu
Fii la curent cu ultimele noutati. Aboneaza-te la canalul meu de YouTube.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *