Fistula arteriovenoasa – acces pentru hemodializa

Fistula arteriovenoasa

Fistula arteriovenoasa este o comunicare intre o vena si o artera.

Pentru a intelege utilitatea fistulei arteriovenoase trebuie sa intelegem termenii de insuficienta renala si hemodializa. Rinichiul este principalul organ prin care organismul elimina toxine, metaboliti, produsi deveniti inutili si periculosi. Functionarea defectuoasa a rinichiului este urmata de acumularea substantelor toxice in organism.

Apare asa numita insuficienta renala ce are ca si manifestari stare generala de rau, oboseala, crampe abdominale, mancarimi, reducerea cantitatii de urina excretata. In momentul in care boala rinichiului devine severa, compusii toxici din organism pun in pericol viata pacientului.

Ca urmare trebuie gasita o metoda de epurare, curatare a sangelui de substantele nocive. Tocmai asta face hemodializa: ia sangele pacientului si il trece prin niste filtre speciale eliminand substantele nedorite acumulate in exces. Problema care intervine acum este urmatoarea: de unde reusim sa luam sange intr-un debit de cateva sute de mililitri pe minut timp de cateva ore, sange pe care il returnam in acelasi timp organismului, curatat si purificat? Venele superficiale ale organismului pot furniza un debit de 10-20 ml./minut. Daca legam, conectam o vena la o artera, debitul sangvin la nivelul venei creste foarte mult ajungand chiar la litri pe minut. Vena se umfla, devine foarte vizibila si poate fi usor de punctionat cu niste ace mai groase care se numesc fistuline. Prin aceste ace aparatul de dializa poate extrage cantitatea necesara de sange pentru a-si face treaba. Aceasta este fistula arteriovenoasa.

Fistula arteriovenoasa se realizeaza de catre chirurgul vascular deoarece acesta este familiarizat cu abordul vaselor si suturile vasculare. Un pacient cu vene normale poate beneficia de un numar limitat de fistule arteriovenoase. Tinand cont insa ca pacientii care fac dializa sunt polispitalizati, cu multiple injectii si perfuzii intravenoase, capitalul venos este distrus, uneori fiind in situatia de a mai avea o singura vena pe care sa se realizeze o fistula. In acest caz este foarte clara responsabilitatea si acuratetea cu care trebuie realizata aceasta fistula, de ea depinzand viata pacientului in continuare.

Reteaua venoasa a organismului respecta un patern general pe care se suprapune o fascinanta variabilitate individuala. Peste ceea ce ne-a dat natura mai intervine si omul, traumele legate de injectii, punctionari de vene, recoltari de analize ducand la alterarea sau chiar distrugerea venelor. Foarte frecvent in cazul in care pacientul nu are vene bune chirurgul recurge la transferul, transpozitia sau chiar inlocuirea venei cu materiale sintetice. De modul in care se programeaza strategic utilizarea capitalului venos propriu, de acuratetea cu care sunt realizate interventiile depind functionalitatea fistulei si implicit timpul de supravietuire al pacientului. O invatatura pentru fiecare poate fi aceea de a ne menaja venele, de a nu le expune la traume inutile, de a nu le aborda neaparat pe cele mai bune sau mai vizibile pentru procedurile medicale uzuale. Niciunul din materialele substitutive folosite nu este la inaltimea tesutului uman propriu, tocmai de aceea trebuie sa protejam ceea ce ne-a dat natura.

Recuperarea dupa crearea unei fistule arteriovenoase este usoara. Jumatate dintre pacienti trec peste perioada postoperatorie fara a necesita medicamente impotriva durerii. Fistula arteriovenoasa are nevoie de 4-6 saptamani pentru a se dezvolta, perioada de timp in care pacientul este sfatuit sa efectueze anumite exercitii cu mana respectiva pentru a creste debitul sangvin la nivelul fistulei.

Incidenta bolii cronice de rinichi este de cca. 10 % din populatie si se aliniaza incidentei in Europa de Vest si SUA. Din acesti pacienti numai o mica parte ajung sa necesite o forma de dializa. In momentul actual beneficiaza de hemodializa cca. 10000 de pacienti, in fiecare judet existand cateva sute de pacienti. Exista totusi o tendinta ingrijoratoare de crestere a numarului de pacienti cu hemodializa. Pentru a nu se ajunge in faza severa a bolii renale este necesara depistarea precoce a acesteia. Un set de analize uzuale efectuate periodic sunt suficiente de obicei pentru a observa tendinta rinichiului la oboseala.

Claudiu Chivu
Fii la curent cu ultimele noutati. Aboneaza-te la canalul meu de YouTube.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *